venerdì 21 febbraio 2014

"ARRIVEDERCI» 

(Moldova, Prim-Plan Studio) - film artistic.
Regizor, operator şi producător.
Teleforumul euroasiatic (Moscova, Rusia)
GRAND-PRIX
Proiecţie la PARLAMENTUL EUROPEAN (Bruxel, Belgia)
Festivalul internaţional de filme din Berdiansc (Ucraina):
PREMIU PENTRU CEA MAI BUNĂ REGIE
PREMIU PENTRU CEA MAI BUNĂ IMAGINE
PREMIU SPECIAL AL JURIULUI „Speranţa festivalului”, decernat lui Ionel Babenco
Laureat al Premiilor Erasmus EuroMedia (Viena, Austria)
acordate anual de către Societatea Europeană pentru Educaţie şi Comunicare la categoria "Pentru dezvoltarea dialogului intercultural într-o Europă unită ":
“COUNTRY MEDAL” - MEDALIE DE ŢARĂ
“SPONSORSHIP AWARD
Festivalul internaţional de filme din Salerno (Italia)
PREMIUL ABSOLUT la categoria de filme media-metraj
Festivalul internaţional de filme pentru drepturile omului (Harkov, Ucraina)
PREMIU PENTRU CEA MAI BUNĂ REGIE
Festivalul internaţional de filme «Кинотур» (Jitomir, Ucraina)
GRAND-PRIX,
PREMIU PENTRU CEA MAI BUNĂ IMAGINE
Festivalul internaţional de filme televizate “KORONA KARPAT”
(Truscaveţ, Ucraina).
GRAND-PRIX
Festivalul internaţional de filme “Algidus Art Film Festival” (Roma, Italia)
PREMIU SPECIAL AL JURIULUI
Festivalul internaţional de filme “Dream Fest Cinema” (Slatina, Romănia)
DIPLOMA PENTRU EXCELENŢA CREAŢIEI CINEMATOGRAFICE
Festivalul internaţional de filme “Identita Film Festival” (Roma, Italia)
PREMIUL I
Premiul “ PREMIO ITALIA - 2011” (Roma, Italia)
DIPLOMA DE GRADUL ÎNTÎI DE LA GUVERNUL RM
Membru fondator al al primului Festival internaţional de film pentru copii din România.
Ordinul Paisii Veliccovschii


venerdì 7 settembre 2012


 
UN FILM CHE FA CRESCERE E DISCUTERE .
Tempo fa l’Associazione “AssoMoldave” ha promosso la proiezione del film ARRIVEDERCI per i  numerosi moldavi presenti a Roma, nel lodevole intento di contribuire a diffondere la conoscenza dei gravi problemi legati alla migrazione. La proiezione ha creato discussioni e divisioni nelle famiglie e anche molti spettatori entrati in amicizia sono poi usciti senza salutarsi. 
E’ un film che stimola il dialogo e divide spettatori e critica.   Personalmente ho registrato tra gli spettatori moldavi aspri giudizi negativi  sul valore del film con contestazioni soprattutto sulla verità della vicenda raccontata  che a loro giudizio getta sul popolo moldavo solo discredito e considerazioni negative. 
Ho cercato di capire quali erano i motivi che spingevano a rinnegare una realtà che il regista ha effettivamente tratto dalle cronache della stessa Moldova, cronache che ancora oggi narrano di tragici  abbandoni e suicidi quali effetti  di una migrazione disordinata.
Forse non è noto a chi va a vedere il film ma la storia raccontata trae spunto da un fatto vero e le riprese sono state  fatte nello stesso luogo della vicenda, inoltre i due bambini attori erano i compagni di scuola dei veri protagonisti della vicenda, infine le scene della campagna e delle usanze del villaggio sono state girate nei luoghi stessi dove si è svolto il dramma. Insomma è tutto vero, non ci sono ricostruzioni sceniche, la vicenda è vera e i protagonisti non sono attori. Il film è stato girato proprio come venivano girati i film del neorealismo italiano. Quindi non si tratta qui di finzioni come nei film moderni volti a suscitare solo “emozioni forti” e allo stesso tempo attenti a non creare turbamento nelle coscienze per non allontanare lo spettatore.  
E proprio da questa ultima considerazione ho capito che questo film non emoziona i sensi ma le coscienze, è questo il motivo del turbamento di molti moldavi, è per questo motivo che sono indotti a negare la realtà rappresentata nel film.  Potranno anche negare la realtà ma non la potranno più dimenticare perché l’hanno vista, e quindi avendola vissuta emotivamente resterà per sempre incisa nelle loro menti e nelle loro coscienze. 
“NON DIMENTICARE”, questo è il valore e il messaggio che il regista del film JEREGHI  ha consegnato alla storia della Moldova, anche se molti moldavi al cinema ancora vanno per dimenticare, per ignorare la realtà e ricavare solo piacevoli sensazioni emotive per poter continuare a vivere in pace con la propria coscienza. 

Un popolo per essere maturo deve saper riconoscere i propri limiti affinché possa risolverli e quindi crescere, proprio come fa una madre che non ignora mai se il figlio è malato o  ha bisogno di cure. La madre ne prende coscienza e si adopera per risolvere il problema e, se serve, chiede anche aiuto senza alcuna vergogna, con dignità e fierezza per ciò che fa.
Per fortuna in Moldova la maggior parte delle persone non fa tacere la propria coscienza e sempre più il cinema e i mass media stimolano la continua crescita dei moldavi nel raggiungere quella maturità che consente a un popolo di riconoscersi nei propri limiti e nei propri valori.
Alcuni spettatori in sala, per alleviare la propria mal riposta umiliazione sostenevano che anche noi italiani abbiamo i nostri difetti. Verissimo. Ma è anche vero che molti italiani che una volta non accettavano quelle realtà oggi  non  nascondono più nulla, e non ne hanno più vergogna, anzi con orgoglio si voltano indietro ad osservare la strada che hanno fatto. 
Proprio attraverso i film, la televisione e la lettura gli italiani hanno imparato a discutere i propri difetti senza nasconderli o rinnegarli. Ed oggi i nostri difetti non li osserviamo più nel buoi delle sale cinematografiche, vengono annunciati tutti i giorni nei telegiornali e sulla stampa, li commentiamo negli show televisivi dove si illustrano scandali e corruzione, mondezza e mafia, e la politica è oggetto di divertenti spettacoli di satira. In altri termini gli italiani sanno che per combattere i propri limiti, ne devono prendere coscienza senza rinnegarli e senza vergognarsi, perché avere coscienza delle proprie origini e conoscere i propri limiti da ad ogni popolo la possibilità e la forza di migliorarsi.  Presto anche i Moldavi come gli Italiani potranno voltarsi e con orgoglio osservare la strada che hanno fatto. 
Blog: http://www.arrivedercimamma.blogspot.it/
Luigi Neri, 15/03/2009 Roma

martedì 7 febbraio 2012

Valeriu Jereghi: “Am creat filmul Arrivederci în 12 zile şi 60 de ani”.

Doi copii rămaşi fără grija părintească: un băiat de 7 ani creşte sora lui mai mică. El este şi cap de familie şi gospodină. E un destin tragic al unui baieţel. Pe lîngă toate responsabilităţile  pe care le are, copilul mai este şi elev în clasa I. La întrebarea învăţătoarei unde îi este mama zice ca e plecată la Italia, indicînd pe hartă cu degetul ţara… Regizorul moldovean Valeriu Jereghi a creat filmul „Arrivederci” sub impresia unei istorii reale despre doi copii rămaşi singuri acasă de Paşti, care în doi au copt un cozonac.
Recent, vizionarea filmului „Arrivederci” a fost posibilă într-un format absolut nou. Acesta a fost proiectat pe ecranele unui club de noapte din capitală şi asta datorită insistenţei unui grup de iniţiativă din facebook în frunte cu organizatorul Dumitru Petrenco, care a propus regizorului de a uni ceea ce la prima vedere pare diametral opus – proiecţia filmului alb-negru care dezvoltă o problemă acută a societăţii şi cultura underground. Pînă la urmă ideea a fost acceptată şi acest „protest antisistem” s-a dovedit a fi unul reuşit, ca dovadă fiind sala clubului arhiplină.
Surpriza serii a constat în faptul că prin poşta diplomatică tocmai a sosit din Italia ultimul premiu pentru filmul „Arrivederci” şi ministrul culturii Boris Focşa a insistat ca acesta să-i fie oferit regizorului chiar în acea seara înainte de proiecţia filmului.  Jereghi a primit cu multe emoţii cel de-al 15-lea premiu acordat şi mulţumind publicul a mărturisit că atunci cînd i s-a înmînat Premiului Mare pentru filmul „Arrivederci” pe scena Teleforumului Euroasiatic de la Moscova el a menţionat că acest film a fost creat în 12 zile şi 60 de ani.
La eveniment a fost prezent şi ex-ministrul apărării RM, politicianul Valeriu Pleşca. El a spus referindu-se la problematica filmului: “Dincolo de vip şi glianţ în Chişinău există o realitate – BMW-uri pe străzi şi traumatismul situaţiei din sate…”
Filmul „Arrivederci” a fost primit de public cu multă căldură. După vizionare sala i-a aplaudat regizorului în picioare.
Problema copiiilor rămaşi acasă fără părinţi a stîrnit nu doar un adevărat val de întrebări către regizor dar şi a dezvăluit numeroase opinii faţă de acestă tematică controversată. Unii au rămas entuziasmaţi de realismul imaginilor prezentate, în timp ce alţii au ripostat spunînd că de fapt satele Moldovei în realitate se află într-o situaţie cu mult mai deplorabilă, la fel şi situaţia copiilor de acolo.
Arrivedervi… este un film care te lasă cu un gust amar al realităţii… un film despre marea dragoste a unui copil faţă de mama lui… un film care te învaţă să speri, să aştepţi şi să iubeşti…........

venerdì 18 novembre 2011


Эксклюзивный показ фильма "ARRIVEDERCI" .
Творческий вечер Валериу Жереги!!!
20 ноября 2011 в 18:30
The Albion Club
Ул. Пушкина, 22 (Дом Печати)
Tел: 060 00 88 69
E-mail: club@albion.md
www.albion.md


http://ru.publika.md/emisiuni/link_981.html
http://allmoldova.com/project/news-blitz/2414.html

martedì 1 novembre 2011


 CINEMA, I VINCITORI DI ‘IDENTITA' FILM’
Sono un lungometraggio della Repubblica della Moldova, un cortometraggio della Tunisia e un documentario italiano i vincitori del primo premio (nelle rispettive categorie) di ‘Identità Film Festival’. La premiazione è attesa mercoledì 2 novembre alle 11, nella Sala Deluxe della Casa del Cinema di Roma. La rassegna è dedicata al cinema indipendente e alla valorizzazione di film di alto spessore socio-culturale non diffusi dalla grande distribuzione.
Il Premio verrà consegnato ai registi e alle delegazioni delle Ambasciate di riferimento alla presenza delle Istituzioni politiche e delle Ambasciate estere in Italia. Il riconoscimento consiste in una scultura in legno realizzata dal Pittore del Sole, Stefano Marangon, artista che usa, grazie ad una lente, i raggi solari come pennello.
I vincitori di Identità Film Festival edizione 2011 sono: primo classificato Categoria Lungometraggi ‘Arrivederci’ di Valeriu Jereghi (Repubblica della Moldova, 2008); primo classificato Categoria Cortometraggi ‘Il était une fois à l’aube’ di Dali Nahdi (Tunisia, 2010); primo classificato Categoria Documentari ‘Stagioni e salotti sul Lemene’ di Murielle Drouille-Scarpa (Italia, 2011).
http://primapress.it/index.php?option=com_content&view=article&id=556:cinema-i-vincitori-di-identita-film&catid=56:cinema&Itemid=201

venerdì 7 ottobre 2011

VALERIU JEREGHI: „Este un singur «juriu» – rece şi incompetent pentru aprecierea valorii umane şi artistice a acestui film – statul moldovenesc”.

Conceput ca o metaforă, pentru a reda dorul de părinţii plecaţi peste hotare, filmul „Arrivederci” adună în continuare premiu după premiu şi rămâne la fel de actual şi de durut şi peste hotarele Republicii Moldova. „Arrivederci” a reuşit să obţină premii la numeroase foruri internaţionale de film şi TV, inclusiv trei premii ale Concursului televizat ”Erasmus EuroMedia”, acordate de către Societatea Europeană pentru Educaţie şi Comunicare din Viena, Marele Premiu al Teleforumului Euroasiatic de la Moscova, trei premii la Festivalul Internaţional de filme de la Berdeansk, Ucraina.

Lista distincţiilor a fost completată de Premiul Absolut pentru mediametraje al prestigiosului Festival de la Salerno, unul dintre cele mai vechi festivaluri de film din Italia, Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului Internaţional de Film de la Harkov, dedicat drepturilor omului „Stupeni 2009”, Marele Premiu al festivalului filmului patriotic ,,Kinotur” din Jitomir, Premiul special al juriului la festivalul “Algidus Art Film Festival” Roma, Premiul I la festivalul “Identita Film Festival”, Roma, Italia.
În prezent, echipa filmului numără al 15-lea premiu pe care îl adaugă în palmares – toate în ţări străine şi nici unul acasă. În plus, regizorul filmului, Valeriu Jereghi, s-a învrednicit recent de „Premio Italia 2011” pentru activitatea sa semnificativă în arta cinematografică a Republicii Moldova şi, în particular, pentru filmul „Arrivederci”. Ceremonia de decernare a avut loc la Filarmonica Naţională, în cadrul unui spectacol de muzică italiană şi moldovenească, organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană în cinstea celebrării protectorului Italiei, Sf. Francesco de Assisi.
„Premio Italia” este înmânat personalităţilor din Moldova şi din Italia care contribuie la consolidarea relaţiilor moldo-italiene.
Despre filmul „Arrivederci”, despre cinematografia moldovenească şi planurile de viitor, dar şi despre ce şanse are realitatea moldovenească să devină artă, discutăm astăzi cu maestrul Valeriu Jereghi.
- De la lansarea lui şi până acum, filmul „Arrivederci” se bucură în continuare de succes, învrednicindu-se de diverse premii, în special este apreciat în Italia. Cum aţi reuşit să atingeţi coardele sentimentale ale italienilor cu acest film? Prin ce i-aţi cucerit?
- Nu am activat în cadrul vreunui program ca să fie dusă o evidenţă a premiilor. Filmul a fost realizat pornind de la inspiraţia de moment, era vorba de o temă care mă preocupa în mod special în acea perioadă. Trebuie însă să fac o mărturisire, nu sunt eu singurul autor al acestui film, meritele nu-mi aparţin exclusiv mie. Responsabili de impactul acestui film sunt, deopotrivă, toţi cei care au guvernat şi au „parlamentat” această ţară timp de două decenii. Toate aplauzele şi premiile acestea le sunt adresate şi lor, au şi ei meritul lor. Am realizat acest film într-o stilistică bine cunoscută mie şi pe care o preţuiesc în mod deosebit – neorealismul italian, care a constituit o pagină importantă în dezvoltarea culturii italiene de după război. Şi Italia a trecut prin această dramă pe care o trăim noi acum – migraţia populaţiei în căutarea mijloacelor pentru existenţă. De fapt, acest film a venit mai mult spre noi decât de la noi, e vorba de o metaforă prin care am vrut să atenţionez cât de mult ne iubesc pe noi copiii, părinţii lor, şi cât de dureros le este să se despartă de noi. Am realizat acest film pentru a vorbi despre o mare dragoste a unui copil faţă de mama lui. Noi am ajuns într-un moment în care ne-am pomenit cu o generaţie „Arrivederci” şi cinematografia nu poate fi indiferentă faţă de acest fenomen.
- O temă care nu cunoaşte naţionalitate?
- E firesc ca atunci când realizezi un film să apară dorinţa să-l expui la concursuri şi festivaluri internaţionale, ca să poţi urmări impactul lui. Atunci când realizăm ceva doar pentru noi, nu înţeleg care este rostul acestor realizări pe bani publici. Noţiunea de „film naţional” şi-a pierdut de mult din actualitate şi nu-i înţeleg pe cei care insistă pe ea. Cinematografia moldovenească nu mai există şi nu văd justificarea celor care luptă pentru întoarcerea acestui slogan, cred că, mai degrabă, este o modalitate de a scoate bani din bugetul public. Când spun asta, nu mă refer numai la calitatea producţiilor realizate în ultima perioadă, ci şi la tendinţele actuale. Este inutil să mai faci filme cu pseudodramaturgie bazată numai pe frumuseţea flăcăilor cu pălărie şi floare la ureche. Nu mai interesează pe nimeni astăzi în Europa sau în altă parte a lumii filme artistice despre coloritul naţional. Se pune accent pe mesaj, pe acţiune, actualitate, pe noutate, pe anumite calităţi umane, pe personalitate, pe ceva reprezentativ ca valoare umană. Consider că există posibilitatea de a reanima arta cinematografică în Republica Moldova printr-o politică adecvată a Ministerului Culturii, schimbarea activităţii Studioului “Moldova-Film“, prin schimbarea structurii Uniunii Cineaştilor, prin suportul studiourilor particulare, prin colaborări cu studiouri din Europa. Îmi pare rău să recunosc acest lucru, dar având posibilitatea să petrec mult timp peste hotare şi fiind în relaţii profesionale bune cu mulţi cineaşti recunoscuţi pentru talent şi măiestrie în toată lumea, nu mă trage inima să le fac invitaţie să vină în Republica Moldova pentru realizări comune, deoarece ştiu care este starea noastră de fapt la Moldova-Film, la Uniunea Cineaştilor şi la Ministerul Culturii. Noi existăm încă într-un sistem sovietic: cineva este obligat să ne finanţeze, cineva este obligat să ne ocrotească, să ne promoveze, cineva este obligat să scrie despre noi frumos şi bine, cineva este obligat să muncească, iar noi să ne trecem doar numele în titrele producţiei.
„Ne-am pomenit cu o generaţie „Arrivederci” şi cinematografia nu poate fi indiferentă faţă de acest fenomen”
- Revenind la tema filmului „Arrivederci”, săptămâna asta producţia a primit al 15-lea premiu.
- Da, este vorba de 15 premii internaţionale clasa A, adică Grand Prix-uri, premii pentru cel mai bun film, pentru cea mai bună regie, cel mai bun operator. Băiatul de 7 ani care a interpretat rolul principal a obţinut premiul pentru cel mai bun rol masculin la un festival internaţional. Viaţa de festival a unui film este de un an de zile, „Arrivederci” aduce premii al treilea an consecutiv, chiar dacă, de cele mai multe ori, este prezentat la festivaluri la categorii în afara concursului. Juriile însă nu se încumetă să nu menţioneze cu premii speciale acest film. Este un singur «juriu» – rece şi incompetent pentru aprecierea valorii umane şi artistice a acestui film – statul moldovenesc.
„Cinematografia moldovenească nu mai există”
- Veţi continua tematica filmelor sociale?
- Timp de trei ani am muncit la subiectul unui film - „Păsări călătoare”. Era preconizat să fie o coproducţie moldo-italiană. Italienii au pus condiţia să contribuie şi Republica Moldova financiar la această producţie. Drepturile asupra filmului urmau să aparţină Republicii Moldova. Dar nu am reuşit să obţinem o finanţare de la Ministerul Culturii din Republica Moldova şi proiectul a fost suspendat. Este vorba despre o istorie documentară cutremurătoare a unui copil, născut de o imigrantă moldoveancă peste hotare, care moare şi copilul rămâne nelegalizat. O fiinţă vie, neajutorată, într-un stat străin, pentru care se dă o luptă aprigă: unii vor să-l aducă acasă, alţii vor să-l vândă pentru organe şi, într-un final, e nevoie ca toţi să-şi unească puterile pentru a decide soarta acestui copil. Este iarăşi un subiect foarte actual şi prin realizarea lui vreau să scot în evidenţă toate laturile fiinţei umane şi regulile după care se acţionează în societatea de astăzi. Şi mă doare să spun şi aici, chiar dacă este un subiect durut şi care ne priveşte, Republica Moldova nu a manifestat interes pentru această temă când m-am adresat după susţinere pentru a realiza un film pe acest subiect. Eu am realizat filmul „Arrivederci” pe cont propriu, nu am avut susţinere de la stat, ONG sau altă structură, dar vă rog să mă credeţi, pentru o altă peliculă pe cont propriu nu mai am forţe. Lucrez doar la proiecte fără să am, deocamdată, posibilitatea să le pun în practică în propria ţară. Mai lucrez acum la un proiect, un subiect care iarăşi mă preocupă foarte mult – „Amore e guerra” („Dragoste şi război”), o istorie despre Moldova în anul 1941. Este vorba de un proiect internaţional la care vor să participe mai multe ţări şi, din nou, din cauza lipsei de atenţie din partea Republicii Moldova pentru realizarea acestui mare film, în regia lui Valeriu Jereghi, un film care îşi propune să spună Europei care este ideea noastră naţională, cum, cu ce şi cu cine venim în Europa - deocamdată, nu s-a hotărât unde, în care ţară vom realiza acest proiect, ce paşaport va avea acest film moldovenesc...
- În acest caz, cred că, în curând, vom avea ocazia să discutăm şi despre alte realizări şi premii?
- Mie îmi pare rău să recunosc, dar sunt într-o perioadă dificilă, sunt singur, trebuie să răspund colegilor din străinătate pentru toate şi ca regizor, ca producător, şi pentru preşedintele Uniunii Cineaştilor, şi pentru ministrul Culturii, prim-ministru şi preşedinte de ţară. În spatele meu nu am pe nimeni. Unde merg, trebuie să mă prezint şi oficial, în numele ţării pe care o reprezint. Îmi asum singur toate responsabilităţile.
- Copiii care evoluează în filmul „Arrivederci” - cum v-a fost să lucraţi cu ei?
- Nu e prima experienţă de acest gen. Şi când am făcut filmul „Iona” am angajat mulţi neprofesionişti. În toate filmele angajez şi actori neprofesionişti, pentru că ei sunt pentru anumite roluri mai proaspeţi, dacă asta cere dramaturgia. În „Arrivederci” nici nu-mi pot imagina altă distribuţie, nu-mi imaginez să fi lucrat cu actori profesionişti, cu lumini, cu perucă, cu machiaj. E un film realist şi n-ar fi fost credibil. Cel mai mare compliment pentru profesia mea pe care l-am primit nu a fost de la juriile care au dat o notă înaltă filmului nostru. Cel mai mare compliment profesional pe care l-am primit a fost după ce am prezentat filmul „Arrivederci” în sala Parlamentului European. După vizionarea filmului a fost o oră de dezbateri, în urma discuţiilor mi-am dat seama că jumătate din sală nu a înţeles dacă este vorba de un film artistic sau un film documentar.
- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. Vă dorim mult succes în realizarea proiectelor la care lucraţi în prezent şi sperăm să ne reîntâlnim în curând să discutăm despre noi realizări.
- Vă mulţumesc!
http://www.flux.md/articole/12338/

mercoledì 5 ottobre 2011

Valeriu Jereghi, distins cu premiul „Premio Italia 2011”

Regizorului moldovean Valeriu Jereghi i-a fost înmânat premiul „Premio Italia 2011” pentru activitatea sa semnificativă în arta cinematografică a Republicii Moldova şi în particular pentru filmul „Arrivederci”.

Ceremonia de decernare a avut loc la Filarmonica Naţională, în cadrul unui spectacol de muzică italiană şi moldovenească, organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană în cinstea celebrării protectorului Italiei, Sf. Francesco de Assisi.

Regizorul a fost felicitat de către prim-ministrul Vlad Filat, care i-a spus că Valeriu Jereghi este un ambasador al culturii Republicii Moldova în străinătate. Contactat de Info-Prim Neo, regizorul a menţionat că este onorat de acest premiu şi de aprecierile premierului.

La ceremonie au participat ambasadorul Italiei în Republica Moldova, Stefano De Leo, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiene, Roberto Pace, şi preşedintele Centrului Cultural Italian în Republica Moldova, Giancarlo Nicoli.

Premiul „Premio Italia” este înmânat personalităţilor din Moldova şi din Italia care contribuie la consolidarea relaţiilor moldo-italiene. 
http://www.info-prim.md/?x=&y=41585

venerdì 30 settembre 2011

„ Cu ocasia aniversării a 150 de ani de la constituirea statului italian şi in cinstea celebrării protectorului Italiei, Sf. Francesco de Assisi, Camera di Commercio e Industria Moldo-Italiana organizează, duminică 2 octombrie 2011, ora 18.00 la Filarmonica Naţională un spectacul de muzică italiană şi moldovenească.
În cadrul manifestaţiei se va înmâna „Premium Italia 2011” persoanelor selectate de câtre o Comisie specială.
Comisia a decis să înmâneze „Premium Italia 2011” drept recunoştinţă regizorului Valeriu Jereghi pentru importanta activitate în calitate de regizor al filmului „ARRIVEDERCI”, care are valoare artistică şi profunda umanitate.”...

sabato 10 settembre 2011

Filmul moldovenesc „Arrivederci” va participa la Festivalul Internaţional de Cinema din Kiev.

Filmul regizorului moldovean Valeriu Jereghi, „Arrivederci”, va participa la cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Cinema din Kiev. Alături de filmul moldovenesc, în cadrul festivalului vor fi proiectate circa 100 de filme din 40 de ţări. Filmele alese reprezintă cele mai bune creaţii filmografice cu subiect social şi tematică actuală pentru toată lumea. Potrivit producătorului general al festivalului, Fiodor Krat, prezentarea filmului moldovenesc „Arrivederci”, va fi un exemplu elocvent al participării cinematografiei internaţionale la soluţionarea celor mai arzătoare probleme sociale moderne.

Potrivit producătorului, în cadrul festivalului va funcţiona un platou experimental de artă cinematografică, ce va include opt masterclassuri (din echipe studenţeşti), conduse de maeştri ai artei cinematografice din opt ţări, printre care şi regizorul moldovean Valeriu Jereghi. Echipele de filmare vor turna opt filme de scurt metraj cu tema „Dragostea şi muzica”, care vor fi rulate în ultima zi a festivalului şi vor fi apreciate de juriu. Festivalul internaţional de cinema se va desfăşura în perioada 17-22 septembrie 2011.
 
Sursa: noi.md

giovedì 30 giugno 2011

„Arrivederci” mai aduce un premiu regizorului Valeriu Jereghi şi Republicii Moldova.


Filmul ,,Arrivederci”, în regia lui Valeriu Jereghi, a obţinut Premiul special al juriului în cadrul festivalului ,,Algidus Art Film Festival” din oraşul Roma, Italia. Acesta este deja al 12-a premiu internaţional pentru pelicula din Republica Moldova.

Filmul participă simultan la două festivaluri internaţionale. ,,Sunt onorat de faptul ca în aceeaşi ţară – Italia, în acelaşi oraş – Roma, în aceeaşi zi – 23 iunie, a avut loc deschiderea oficială a ambelor festivaluri, ,,Algidus Art Film Festival” şi ,,Identita Film Festival”, cu filmul ,,Arrivederci”, a declarat de la Roma Valeriu Jereghi pentru Info-Prim Neo.

Regizorul a transmis şi mesajul directorului artistic al festivalului ,,Algidus Art Film Festival”, regizorul, actorul şi criticul de teatru Gennaro Duccilli, care a spus că „Arrivederci” este un film de mare valoare, cu o metafora bine definită şi profundă.
Potrivit lui Gennaro Duccilli, Valeriu Jereghi a ştiut să reprezinte drama celor care sunt lipsiţi de copilărie în tonuri aparente prozaice, dar rafinate şi sensibile, bogate de poezie şi speranţa. „Arrivederci” este un film care te face să atingi cu mâna realitatea de acolo şi imaginea care elimină distanţa şi diferenţa de limbă şi cultură.

Filmul moldovenesc „Arrivederci” a reuşit să obţină premii la numeroase foruri internaţionale de film şi TV, inclusiv trei premii ale Concursului televizat Erasmus EuroMedia acordate de către Societatea Europeană pentru Educaţie şi Comunicare, Marele Premiu al Teleforumului Euroasiatic de la Moscova, trei premii la Festivalul Internaţional de filme de la Berdeansc, Ukraina. Lista distincţiilor a fost completată de Premiul Absolut pentru mediametraje al prestigiosului Festival de la Salerno, unul dintre cele mai vechi festivaluri de film din Italia, Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului Internaţional de Film de la Harkov, dedicat drepturilor omului „Stupeni 2009”, Marele Premiu al festivalului filmului patriotic ,,Kinotur” din or. Jitomir, dedicat celei de a 115-cea aniversări din ziua de naştere a regizorului Alexandr Dovjenko.

http://www.info-prim.md/?x=1788&y=39631

mercoledì 29 giugno 2011

MENZIONI SPECIALI

- ARRIVEDERCI di Veleriu Jereghi, Moldavia 2008

  Sinossi: La vita difficile di due fratellini, un bambino e una bambina, rimasti soli nella campagna moldava. Non hanno un padre e la loro madre è emigrata in Italia per guadagnare i soldi per la sopravvivenza. Un film metaforico e poetico che ha in sé tristezza ed ottimismo.
 Motivazione:Un film di spessore che dà prova di una poetica ben definita e profonda. Per aver saputo rappresentare il dramma di chi vive privato dell'infanzia, in toni apparentemente prosaici ma raffinati e toccanti, ricchi di poesia e speranza. Un film che fa "toccare con mano" la realtà di cui è l'immagine, che elimina la distanza di spazio e la differenza di lingua e cultura.

http://www.giroma.it/girocultura/appuntamenti/algidus-art-film-festival-ecco-i-vincitori-dell%27edizione-2011-%281%29.aspx

giovedì 16 giugno 2011

PREMIO ALGIDUS – 1°CONCORSO INTERNAZIONALE DEL MEDIO E CORTOMETRAGGIO
 
CANDIDATI alla MASCHERA D’ARGENTO
MIGLIOR CORTOMETRAGGIO
  ARRIVEDERCI - Valeriu Jereghi  


http://www.algidusfestival.com/film-finalisti-2011/?nid=1167963  ------------------------------------------
Filmul "Arrivederci" din nou la Roma,Bercetto si Parma.                                                          
Prima difuzare va avea loc la ROMA, in data de 23 iunie , incepind cu orele 18.00 la Nuovo Cinema Aquila din via l'Aquila 86.    Intrare gratis.

Aici info. si blogul care l-am facut special pentru filmul "Arrivederci" in 2009.

http://arrivedercimamma.blogspot.com

Aici opiniile unora care l-au vazut:
http://arrivedercimamma.blogspot.com/search?updated-min=2009-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&updated-max=2010-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&max-results=29

Dupa film:
http://www.youtube.com/user/ASSOMOLDAVE#p/u/49/cU5XalR9Bww
http://www.youtube.com/user/ASSOMOLDAVE#p/u/48/I7swfyrDrio

Aici Youtube di V.Jereghi:
http://www.youtube.com/user/ValeriuJereghi

Aici foto:
https://picasaweb.google.com/assomoldave/FILM_ARRIVEDERCI_VALERIU_JEREGHI

mercoledì 15 giugno 2011

 Moldova

In Moldova the high unemployment rate and poverty constantly impact on the migration phenomenon, increasing the number of people seeking for a job. One-quarter of the economically active population of Moldova is working abroad, and labour is the main reason for migration for 83 per cent of females and 91 per cent of males.
Italy is the second destination country, with 114.900 Moldavian immigrants. Romania instead is the main transition country. The majority of migrants come from district towns or villages, areas with the highest concentration of poor, where migration has been an important poverty coping mechanism.
Main effect of migration is the constantly increasing number of children left without parental care.
177.000 school-age Moldavian children live with one or both parents abroad; 37 per cent have 10-15 years old. In all, 40 per cent of rural children between the ages of 10 and 15 have parents abroad compared with 33 per cent of urban children.
Especially in towns and villages, long parents’ absence has significantly negative effects on the development of children left behind. Moreover, family members who remain in Moldova to take care of children suffer from insufficient number of social workers who help families to gain access to the necessary services. These families are poor and vulnerable without any psychological and social support. Moreover, even though remittances sent by migrants are a positive outcome of migration – remittences amounted to one third of Moldova’s GDP and surpass $ 1 billion mark according to the balance of payments compiled by the National Bank of Moldova – the longer term effects on children left behind are very poor. Without training and planning on how to invest money, remittances have short term effect at family level, only concerning consumes.
http://www.childrenleftbehind.eu/?page_id=588

Depresie, migrene, gastrite, diabet şi sinucidere: iată “Sindromul Italia” (VIDEO).

Potrivit UNICEF, ȋn România există 350.000 de copii lăsaţi acasă, ȋn grija bunicilor sau altor persoane, chiar străine familiei de origine, de părinţii plecaţi la muncă ȋn străinătate. Numărul lor echivalează cu 7% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă ȋntre 0 şi 18 ani, potrivit aceleaşi surse. Efectele depărtării de părinţi sunt devastatoare pentru copiii lăsaţi ȋn ţară: migrene, dureri de stomac, depresie, ȋn unele cazuri chiar diabet- simptome cărora medicii şi psihologii le-au dat deja un nume: “Sindromul Italia”.

126.000 de “orfani ai emigraţiei”
157.000 de minori au doar tatăl plecat peste graniţă, ȋn timp ce 67.000 au rămas fără mamă, plecată la muncă. Mai mult de o treime dintre copiii luaţi ȋn calcul de ONG-uri, mai precis 126.000, au ambii părinţii la muncă ȋn străinătate.
Numărul copiilor care au trăit cel puţin o perioadă din viaţa lor fără unul sau ambii părinţi emigranţi se ridică la 400.000. Ceea ce ȋnseamnă că, din 5.000.000 de minori români, cel puţin 750.000 au avut de suferit de pe urma plecării părinţilor la muncă ȋn Occident.
Efecte devastatoare
Efectele asupra copiilor rămaşi ȋn România sunt, deseori, devastatoare. Fiii emigranţilor au parte de o suferinţă emoţională şi psihologică -care depinde mult şi de mediul ȋn care sunt lăsaţi, dar şi de boli fizice care pot avea consecinţe grave peste ani.
Un reportaj Pro Tv a evidenţiat principalele boli de care suferă “orfanii emigraţiei”- cum au fost numiţi copiii lăsaţi de părinţii plecaţi să muncească. O serie de simptome pe care medicii şi psihologii le-au numit deja “sindromul Italia”: “pe langa depresie, şcolarii mici sau adolescenţii sunt chinuiţi de boli de stomac, migrene fără leac, gastrite, gastroduodenite şi boli severe, cum ar fi diabetul zaharat”. Mulţi psihologi vorbesc deja despre "sindromul Italia": o mâhnire permanenta, asociata cu dureri fizice cronice. Formele de anxietate, depresie, concentrare deficitară şi comportament impulsiv duc automat, la un randament tot mai scăzut la şcoală.

De dorul părinţilor, ȋşi doresc să moară.
Psihologii susţin că “80% dintre copiii lăsaţi ȋn grija rudelor se ȋmbolnăvesc grav, pur şi simplu de dorul părinţilor. Depresia neobservată ȋi poate face pe ȋnsinguraţi să-şi dorească moartea.

"Am avut un băieţel de 12 ani cu tentativă de suicid, cu o bunică stresată şi copilul mi-a spus printre lacrimi că: "nu vreau nimic, vreau să fiu sărac, dar să vina mama acasă". A fost sfâşietor", spune Mihaela Ghircoias, psiholog la Spitalul de Copii Sfanta Maria ȋn faţa telecamerelor de la Pro Tv.
Nu toţi copiii care ȋncearcă să ȋşi ia viaţa sunt salvaţi la timp: Răzvan Suculiuc, de 10 ani, din judeţul Iaşi, era cel mai bun elev la ȋnvăţătură, din clasa lui. De dorul mamei plecate ȋn Italia, ȋntr-o bună zi, s-a suit pe un scaun şi s-a spânzurat de o grindă. Din păcate, nu este singurul caz.

Problemă europeană
Pentru a combate fenomenul şi a da o mână de ajutor familiilor despărţite, au fost demarate mai multe proiecte, atât la nivel european, cât şi la nivel local. In martie 2011 a avut loc, la Bruxelles, conferinţa “Children left behind”, care a dat voce mai multor asociaţii şi ONG-uri care se ocupă de ani de zile cu monitorizarea situaţiilor şi intervenţii ȋn cazurile cele mai dramatice.
“Te iubeşte mama” via Skype
In Italia, una din cele mai importante organizaţii este “L’Albero della Vita”, care colaborează şi cu instituţii din România, sau Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi.
O altă iniţiativă recentă este cea a Silviei Dumitrache, care prin proiectul “Te iubeşte mama” ȋşi propune să creeze o punte de legătură “via internet”, ȋntre mamele din Italia şi copiii lor din România, prin diferite programe de video-conferinţă, de tipul “Skype”.
Personajul ales să reprezinte proiectul “Te iubeşte mama” este Narcis Iulian Ianău, tânărul adolescent care a cucerit inimile telespectatorilor  din ţară cu vocea sa, participând la un cunoscut concurs naţional. Narcis trăieşte de 9 ani departe de mama sa, plecată la muncă ȋn Italia.
“Mi-a fost greu să trăiesc fără mama alături de mine, dar trebuie să trăieşti cu gândul că te iubeşte şi că a plecat acolo să ȋţi facă un viitor”, a spus Narcis, ca mesaj pentru copiii aflaţi ȋn situaţia sa.
Miruna Căjvăneanu
http://www.gazetaromaneasca.com/observator/38-prim-plan/1134-depresie-migrene-gastrite-diabet-i-sinucidere-iat-sindromul-italia-video.html

sabato 4 giugno 2011

Astăzi a fost lansat proiectul “Abordarea efectelor negative ale migraţiei asupra minorilor şi familiilor rămase în ţară”.

 La eveniment au participat dl Sergiu Sainciuc viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, dna Germana Viglietta, şeful Unităţii de Afaceri Internaţionale al Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei, E.S. dl Stefano de Leo, Ambasadorul Italiei în ţara noastră, dna Irina Todorova, coordonator Program Prevenire şi Protecţie, Misiunea OIM în Moldova, etc.
Proiectul este parte a Programului tematic de cooperare cu ţările terţe în domeniile migraţiei şi azilului, finanţat de Comisia Europeană şi co-finanţat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei. Bugetul proiectului este de 2 milioane de Euro (33.789.800 MDL), acoperind activităţi implementate pe o durată de 2 ani (2011 – 2012).

În alocuţiunea rostită, dl Sergiu Sainciuc a menţionat că dificultăţile economice continue duc la emigrarea constantă a forţei de muncă din Republica Moldova spre pieţele străine. În rezultat, mii de copii moldoveni rămân acasă singuri, crescând fără susţinere emoţională şi supraveghere din partea părinţilor. Luând în consideraţie faptul că Italia este una din principalele ţări de destinaţie pentru migranţii moldoveni, numărul cărora este de circa 105 000, autorităţile Italiei şi ale Republicii Moldova au decis să-şi unească eforturile în scopul unei gestionări mai bune a fluxurilor migraţionale pentru asigurarea bunăstării tuturor - a migranţilor şi familiilor lor, dar şi a societăţii în general.

Activităţile proiectului ţintesc atât necesităţile copiilor, tinerilor şi familiilor social vulnerabile din Moldova, rămase fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi peste hotare, cât şi migranţii moldoveni cu reşedinţa în Italia, prin dezvoltarea sistemului informaţional cu privire la protecţia copilului, consolidarea capacităţilor a 7 centre socio-educaţionale pentru copiii rămaşi fără îngrijire, prin activităţi de consiliere on-line şi vizite de studiu a operatorilor sociali în Italia.
De asemenea, vor fi promovarte oportunităţile de angajare pentru tinerii din Moldova, prin cursuri de instruire profesională şi suport în iniţierea afacerilor mici şi mijlocii. Se va desfăşura campanii de sensibilizare a migranţilor moldoveni şi a cetăţenilor italieni privind impactul migraţiei asupra legăturilor familiale, prin difuzarea înregistrării piesei de teatru “Oameni ai nimănui” în patru regiuni ale Italiei, cu prezenţă sporită a migranţilor moldoveni. Se va oferi  protecţie şi asistenţă individualizată pentru copiii şi familiile rămase fără îngrijire în Moldova de către migranţii moldoveni

Proiectul va fi implementat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei – Direcţia Generală de  Imigraţie, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova –   Direcţia Protecţia a Familiei şi Drepturilor Copilului, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Moldova.                                    
          
Activităţile din cadrul proiectului vor fi coordinate prin stabilirea unui Comitet Tehnic Inter-Instituţional, care pe lângă implementatori va include încă trei parteneri:Asociaţia Municipalităţilor Italiene (A.N.C.I.), “Assomoldave” –Asociaţia Diasporei Moldoveneşti în Italia şi “A.M.I.C.I.” Asociaţia Moldo – Italiană pentru Cooperare şi Integrare.
Această iniţiativa este rezultatul unui parteneriat strâns dintre Guvernul Italiei şi Republicii Moldova atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova, care are drept scop gestionarea mai bună a fluxurilor migraţionale. În Republica Moldova, acţiunea se va conforma obiectivelor fixate în Strategiile Naţionale în domeniile dezvoltării, ocupării forţei de muncă, serviciilor sociale şi protecţiei copilului, precum şi obiectivelor Politicii Europene de Vecinătate (PEV).
 ------------------------------------------------


PROGRAMUL-PILOT
DE ATRAGERE A REMITENŢELOR ÎN ECONOMIE „PARE 1+1”

PENTRU ANII 2010-2012

Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012 este aprobat prin HG Nr. 972 din 18.10.2010, fiind destinat lucrătorilor migraţi sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii.
Lucrătorul migrant este persoana care munceşte într-o ţară a cărei cetăţean nu este.
Ruda de gradul I a migrantului poate fi soţ/soţie, părinţi/înfietori, fii/fiice.
GRUP ŢINTĂ:
Lucrători migraţi sau rude de gradul întâi, care dispun de o întreprindere în faza de lansare ori dezvoltare, cu un capital social integral privat, înregistrate în una din următoarele forme organizatorico-juridice:
  1. Întreprindere individuală/Întreprinzător individual;
  2. Societate cu răspundere limitată;
  3. Gospodărie Ţărănească (de fermier);
  4. Cooperativa de producere;
  5. Cooperativa de întreprinzător.
CRITERII DE ELIGIBILITATE:
  1. cetăţean al Republicii Moldova;
  2. lucrător migrant din Republica Moldova sau rudă de gradul I – beneficiar de remitenţe;
  3. intenţionează să lanseze o afacere proprie în Republica Moldova sau să dezvolte afacerea existentă;
  4. dispune de capital propriu, provenit din remitenţe şi poate confirma prin  prezentarea documentelor justificative, provenienţa mijloacelor financiare.
  5. în cazul în care costul total al proiectului investiţional propus spre finanţare,  depăşeşte suma de 400 000 lei, solicitantul va demonstra că dispune de surse financiare alternative necesare finanţării integrale a Proiectului confirmate prin: i) certificat de confirmare a veniturilor; ii) contract de muncă; iii) contract de intenţie; iv) scrisoare de confirmare.
ACTIVITĂŢI NEELIGIBILE
  1. importul de mărfuri, cu excepţia echipamentului de producţie şi materiei prime;
  2. comerţul sub orice formă;
  3. fiduciare şi de asigurări;
  4. fonduri de investiţii;
  5. bancare, de microfinanţare, alte activităţi financiare;
  6. schimb valutar şi lombard;
  7. jocuri de noroc;
  8. achiziţia bunurilor imobiliare;
  9. servicii în alimentaţia publică prestate în municipiile Chişinău şi Bălţi;
  10. servicii de imigrare sub orice formă;
  11. servicii notariale, juridice şi de avocat.
DOSARUL solicitantului va fi depus la ODIMM într-o mapă cu şină într-un exemplar şi, la etapa de înscriere, va conţine următoarele documente:
DOCUMENTE CARE JUSTIFICĂ ELIGIBILITATEA LA PROGRAM
  1. Copia buletinului de identitate;
  2. Copia autentificată sau originalul contractului de muncă din străinătate a migrantului (după caz). Va fi prezentată traducerea documentelor;
  3. Documente justificative privind provenienţa banilor din remitenţe: contract de muncă; certificat de confirmare a salariului/veniturilor, extras din conturi bancare; copiile dispoziţiilor de transfer bancar. Va fi prezentată traducerea documentelor;
  4. Documente care identifică legătura de rudenie dintre migrant şi solicitantul de Program:  buletin de identitate, certificat de căsătorie, certificat de naştere (după caz).
DOCUMENTE NECESARE A FI COMPLETATE PENTRU PARTICIPARE LA PROGRAM
  1. Formularul de participare la Program descarcă;
  2. Nota de concept a proiectului/afacerii descarcă;
  3. Cererea de participare la instruire:
    a) Persoana fizică;
    b) Întreprindere;
  4. Declaraţia pe propria răspundere privind provenienţa sumelor de bani din remitenţe, semnată şi datată de beneficiar:
    a) Persoană fizică;
    b) Întreprindere;
    După acceptarea dosarului, pentru a deveni participant la Program, solicitantul va plăti 50 % din preţul costurilor de instruire antreprenorială.

    Pentru participare la COMPONENTA III – „Finanţarea afacerii / regula 1+1” dosarul solicitantului va fi completat suplimentar cu următoarele documente:
DOCUMENTE AFERENTE ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE
  1. Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice (original);
  2. Documente de constituire (statutul, actul de constituire, decizia de fondare, după caz);
  3. Copia buletinului de identitate al administratorului şi fondatorilor;
  4. Copia actelor ce confirmă dreptul la proprietate sau Contractul de arendă al încăperii/terenului agricol ori altor bunuri în baza cărora întreprinderea activează/va activa (după caz);
  5. Copia Licenţei şi/sau Autorizaţiei (după caz);
  6. Copia Rapoartelor financiare pentru ultimele două perioade de activitate (după caz);
  7. Certificat de la Inspectoratul Fiscal privind lipsa datoriei faţă de bugetul public naţional (original, după caz);
  8. Certificatul eliberat de bancă cu privire la contul bancar;
  9. Business-planul.
DOCUMENTE NECESARE A FI PREZENTARE E PENTRU PARTICIPARE LA COMPONENTA
„FINANŢARE / REGULA 1+1”
  1. Cererea de finanţare (formular-tip) descarcă;
  2. Formularul analitic al întreprinderii (formular-tip) descarcă;
  3. Declaraţia pe propria răspundere privind provenienţa sumelor de bani din remitenţe, semnată şi datată de beneficiar descarcă;
  4. Declaraţie pe proprie răspundere privind eficienţa activităţii antreprenoriale descarcă;
    Pentru a fi admis la componenta FINANŢARE, solicitantul va prezenta:
  5. Certificatul de participare la cursurile de instruire din cadrul Programului (după caz).
Pentru mai multă informaţie referitor la Programul-pilot „PARE 1+1” descarcă.
HG nr. 972 din 18.10.2010 cu privire la Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012 descarcă.
http://www.odimm.md/pare.htm

venerdì 3 giugno 2011

 
Conducerea UE şi cea a Italiei, în mod special, sunt îngrijorate de efectele negative ale migraţiei asupra minorilor şi a familiilor rămase în R.Moldova. Pentru abordarea problemelor lor, la Chişinău a fost lansat un proiect care prevede o amplă campanie de informare asupra efectelor migraţiei, recensământul copiilor rămaşi acasă fără îngrijire părintească şi asistenţă socială individuală  atât pentru copiii şi familiile de aici, cât şi pentru migranţii aflaţi în Italia. Proiectul are valoarea de 2 milioane de euro (aproape 34 milioane
Prezent la lansarea proectului, E. S. Stefano de Leo, ambasadorul Italiei în Moldova, a declarat că ţara sa este gazdă pentru cca 600000 de cetăţeni moldoveni şi că zilnic, Ambasada Italiei la Chişinău eliberează 250  de vize pentru alţi concetăţeni ai noştri, care pleacă în vizită, la muncă sau în turism.
Tatiana Nogailâc (foto), preşedintă a Asociaţiei Diasporei Moldoveneşti în Italia «Assomoldave», spune că deocamdată sensibilizarea migranţilor moldoveni şi a cetăţenilor italieni cu privire la drama migraţiei şi efectele acestui fenomen asupra legăturilor familiale s-a făcut sporadic, ultima încercare de acest fel fiind demonstrarea filmului «Arrivederci».
«Am organizat la Roma prezentarea acestui film despre doi copii rămaşi acasă singuri, după ce mama a plecat în Italia. Au venit vreo 300 de moldoveni, dar şi oficialităţi municipale italiene. Într-un final moldovenii s-au împărţit în două tabere, s-au certat între ei şi au plecat înapoi pe căi răzleţe. Cineva a zis că este adevărat ceea ce au văzut, altcineva – că  i-am făcut de râs în faţa italienilor. Dar asta e realitatea: Moldova nu înseamnă doar Chişinău. Moldova mai  înseamnă sate cu case acoperite cu ardezie, cu cimitire în mijlocul satului, fântâni lângă veceuri. În Moldova se pare că supravieţuieşte doar cel care are pe cineva care munceşte în străinătate. Coletul de peste hotare e simbolul bucuriei satului moldovenesc».
Tatiana spune că ar fi foarte utile materialele tipărite, broşurile, care să-i îndrume pe migranţi în situaţii dificile, care i-ar putea ajuta să afle unde se pot adresa exact pentru consiliere juridică şi psihologică. «Proiectul prevede asistenţă juridică, fiindcă avocaţii costă scump; dar trebuie şi să-i susţinem psihologic, pentru că foarte multe femei nu îşi văd copiii ani de zile, dar în Italia ele lucrează cu bolnavi de alzheimer, parkinson, alienaţi mental… ele pur şi simplu înnebunesc».
Între timp Tatiana Nogailâc e convinsă că efectele acestui exod se vor simţi pe deplin mult mai târziu, fiindcă se pierd valorile, se întrerupe dialogul. «Când te întorci de acolo, rudele de cele mai dese ori te privesc ca pe o eventuală sursă financiară. Nu te întreabă cum te simţi, ce mai faci… se uită la ce cadouri ai adus. Dar cei mai răniţi sunt copiii…Eu mi-am lăsat copilul pentru 2 ani doar, dar el îmi reproşează şi până în prezent: «De ce m-ai lepădat?» şi nu vrea nici să audă acum de Moldova».
Potrivit statisticilor neoficiale, în RM peste 170 000 copii minori ai migranţilor cresc în grija doar a unui părinte, a rudelor sau chiar a persoanelor terţe.
Şefa Direcţiei Protecţie a Familiei şi Drepturilor Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu, spune că, în sfârşit, graţie acestui proiect vor fi identificaţi toţi aceşti copii, se vor crea 7 centre socio-educaţionale pentru copiii rămaşi fără îngrijire, cu asistenţă şi protecţie individualizată pentru ei şi familiile lor.


Liuba Lupaşco, ŞSAJ
http://www.zdg.md/social/dupa-arrivederci-avocati-si-psihologi

giovedì 7 aprile 2011

Copiii migrantilor – intre disperare si haine de firma.

Moldovenii au impanzit lumea in cautarea unui trai mai bun. Potrivit unor estimari, numarul migrantilor de munca se situeaza in prezent intre 400 si 700 de mii de persoane. Alte surse vorbesc despre un numar de circa 1 mln de moldoveni aflati peste hotare. Plecati in zari straine, conationalii nostri au grija nu doar de propriile familii, dar contribuie si la consolidarea bugetului tarii. Insa, odata cu numarul migrantilor si al remitentelor, creste proportional si numarul orfanilor sociali, copii care, in cel mai bun caz, isi vad parintii o data pe an. Ochii tristi, chipul ingandurat si haine de marca. Asa  arata, de cele mai multe ori, copiii ramasi singuri acasa.

Au masina si computer, dar nu au dragoste parinteasca

In raionul Calarasi traiesc 920 de copii care au un parinte plecat peste hotare si circa 530 – cu ambii parinti, conform datelor sectiei raionale de asistenta sociala.
Angela Popescu, asistenta  sociala in satul Varzarestii Noi, Calarasi,  sustine ca peste 270 de persoane din sat sunt plecate la munca peste hotare – in Rusia, Italia, Portugalia,  Franta etc. Vizitam des acesti copii, spune Angela Popescu, ei sunt bine asigurati din punct de vedere financiar, dar sufletul omului nu-l poti mangaia numai cu bani. Au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poarta haine de firma. Unii au si masina, cu care se plimba numai prin sat, pentru ca inca nu au permis de conducere. Dar tristetea nu le mai dispare din ochi.
Angela Popescu povesteste ca acesti copii isi retin cu greu lacrimile atunci cand vorbesc de parinti.
Este si cazul Lenutei, o fetita din s. Sipoteni, rn. Calarasi. Ultima data mama sa a fost pe acasa acum sase ani. A plecat sa munceasca in Italia pe cand Lenuta avea sase anisori. De atunci, la fiecare inceput de an scolar a mers la careul solemn insotita de cineva din rude si a privit cu jind la copiii care veneau insotiti de parinti. Nu i-a lipsit nimic in acest rastimp, cu o singura exceptie – dragostea de mama. Lenuta nu stie ce inseamna sa discuti cu mama si sa-i ceri un sfat atunci cand ai o problema la scoala sau nu stii cum sa depasesti o situatie mai delicata cu colegii.

Singuri acasa de trei ani de zile

Pentru doi frati, Ionel si Petrut, din raionul Rezina, iarna curenta e  a treia la numar pe care o petrec singuri acasa, la propriu. Parintii i-au lasat in grija unei vecine si au plecat in Rusia pe cand cei doi copii aveau cate 8 si 9 ani.  De atunci, fratii  au fost nevoiti sa se descurce mai mult pe cont propriu, cu ajutorul vecinilor si a asistentului social din localitate. Isi incalzesc singuri casa, au grija de gospodarie, asa cum ii duce capul si le ajunge putere, si incearca sa fie in rand cu lumea. In tot acest rastimp parintii nu si-au prea amintit de ei. Intre timp, vecina care s-a angajat sa-i ingrijeasca s-a imbolnavit si o alta consateanca a acceptat sa le faca uneori de mancare si sa le spele hainele.
Profesorii de la scoala din sat ne-au spus ca fratii invata bine si ca, spre deosebire de alti copii ajunsi in situatii dificile, nu au abandonat studiile. Cel mai probabil, parintii acestor doi copii vor fi lipsiti de drepturile parintesti atunci cand vor reveni in sat, spune asistenta sociala din localitate. Intre timp, cei doi copii, maturizati inainte de vreme, isi asteapta mama si tata cu sufletul la gura. Au atatea sa le povesteasca. Si, mai ales, sa-i convinga sa nu-i mai lase singuri acasa.

De dorul parintilor au incercat sa-si puna capat zilelor

La Vulcanesti, ca si in alte localitati, sute de oameni sunt plecati peste hotare. Cei mai multi localnici muncesc in Turcia, in acest sens factorul lingvistic fiind cel determinativ.
Ramasi acasa, cei mai multi copii spun ca vor urma exemplul parintilor lor de indata ce vor absolvi scoala. Exemplul parintilor, care i-au lasat acasa si au plecat in cautarea unui rost mai bun, este greu de combatut pentru aceasta categorie de copii. In acelasi timp, copiii migrantilor sunt foarte vulnerabili la stres si la tot felul de pericole sociale, afirma Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din localitate. Drama prin care trec acesti copii este greu de imaginat, astfel incat unii dintre ei nu reusesc sa depaseasca trauma psihologica instalata odata cu despartirea de parinti. Centrul din Vulcanesti a asistat pana acum doua cazuri de tentativa de suicid printre copiii  ai caror parinti au plecat peste hotare. A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologica pentru ca ei sa revina la normal si sa se reintegreze in societate si in colectivul de copii, spune Nadejda Mocan.
Pentru ca  mama si tata nu sunt aproape de copil cand are nevoie, el nu este sigur de sine. Acest copil nu simte ca acasa il asteapta cineva care tine la el si care il va intreba cum i-a trecut ziua. In lipsa ambilor parinti, copilul gaseste cu greu o persoana de incredere, cu care sa discute despre lucrurile care il preocupa. El n-are cui sa-i impartaseasca emotiile si gandurile si nu are cui sa-i ceara un sfat atunci cand intampina greutati, afirma Nadejda Mocan.

Cine le poarta de grija?

Responsabilitatea pentru soarta copiilor ramasi fara supravegherea parintilor  (adica  a copiilor in dificultate sau a celor in situatie de  risc)  este „repartizata” intre ministerele Protectiei Sociale, Educatiei, Afacerilor Interne, Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari Sociale, in functie de problemele cu care se confrunta tanarul membru al societatii noastre. La nivel local, de acesti copii sunt responsabili nu doar asistentii sociali, primarii, dar si profesorii, medicii si alti specialisti.
Insa, fara un sistem eficient de „contabilizare“ a situatiei copiilor ramasi singuri acasa, autoritatile se vad nevoite sa priveasca la niste cifre care sunt departe de realitate si sa intervina doar daca abuzul a fost deja comis. Este si cazul fetitei de doi ani care a fost violata de concubinul femeii in grija careia a lasat-o mama sa cand a plecat la munca peste hotare. Doar dupa ce a avut loc monstruosul act de violenta sexuala, autoritatile din sat au observat mizeria in care traia copilul.

Cum reactioneaza statul?

Raspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasa s-a materializat intr-un plan de actiuni cu privire la protectia copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca pentru anii 2010-2012. Acest document  prevede modificarea cadrului legislativ in scopul responsabilizarii parintilor plecati peste hotare in vederea respectarii drepturilor copiilor.
„Ne propunem sa  elaboram o baza de date cu privire la copiii aflati in dificultate, care sa includa si copiii migrantilor. Astfel, vom putea localiza fiecare dintre acesti copii, vom sti care e situatia lui, cu cine sta si cu ce probleme se confrunta”, sustine Vadim Pistrinciuc, viceministrul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei.
Pe de alta parte, autoritatile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel ca persoana in grija careia este lasat copilul sa fie responsabila prin lege de securitatea lui.
O decizie a Guvernului cu privire la migrantii care pleaca la munca peste hotare legal ii obliga sa prezinte la punctele de trecere a frontierei un act referitor la perfectarea oficiala a tutelei asupra copilului. Insa, in sectiile raionale de asistenta sociala si protectie a familiei si copilului am reusit sa aflam ca sunt inregistrate doar cateva astfel de cazuri pe raion. Ceilalti concetateni pleaca in strainatate ilegal. Si atunci cum ii obligam pe cei care pleaca ilegal sa aiba grija de propriii copii?

Numarul orfanilor sociali – mai mare cu fiecare an

Potrivit datelor Centrului de Informare si Documentare privind Drepturile Copiilor din Moldova, numarul copiilor ramasi fara grija parintilor este in continua crestere. Astfel, daca in 2006 existau 94 de mii de copii, la care cel putin un parinte era plecat peste hotare, in 2009 numarul acestora a atins cifra de 135 de mii.

Natalia PORUBIN, EVZ