giovedì 30 giugno 2011

„Arrivederci” mai aduce un premiu regizorului Valeriu Jereghi şi Republicii Moldova.


Filmul ,,Arrivederci”, în regia lui Valeriu Jereghi, a obţinut Premiul special al juriului în cadrul festivalului ,,Algidus Art Film Festival” din oraşul Roma, Italia. Acesta este deja al 12-a premiu internaţional pentru pelicula din Republica Moldova.

Filmul participă simultan la două festivaluri internaţionale. ,,Sunt onorat de faptul ca în aceeaşi ţară – Italia, în acelaşi oraş – Roma, în aceeaşi zi – 23 iunie, a avut loc deschiderea oficială a ambelor festivaluri, ,,Algidus Art Film Festival” şi ,,Identita Film Festival”, cu filmul ,,Arrivederci”, a declarat de la Roma Valeriu Jereghi pentru Info-Prim Neo.

Regizorul a transmis şi mesajul directorului artistic al festivalului ,,Algidus Art Film Festival”, regizorul, actorul şi criticul de teatru Gennaro Duccilli, care a spus că „Arrivederci” este un film de mare valoare, cu o metafora bine definită şi profundă.
Potrivit lui Gennaro Duccilli, Valeriu Jereghi a ştiut să reprezinte drama celor care sunt lipsiţi de copilărie în tonuri aparente prozaice, dar rafinate şi sensibile, bogate de poezie şi speranţa. „Arrivederci” este un film care te face să atingi cu mâna realitatea de acolo şi imaginea care elimină distanţa şi diferenţa de limbă şi cultură.

Filmul moldovenesc „Arrivederci” a reuşit să obţină premii la numeroase foruri internaţionale de film şi TV, inclusiv trei premii ale Concursului televizat Erasmus EuroMedia acordate de către Societatea Europeană pentru Educaţie şi Comunicare, Marele Premiu al Teleforumului Euroasiatic de la Moscova, trei premii la Festivalul Internaţional de filme de la Berdeansc, Ukraina. Lista distincţiilor a fost completată de Premiul Absolut pentru mediametraje al prestigiosului Festival de la Salerno, unul dintre cele mai vechi festivaluri de film din Italia, Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului Internaţional de Film de la Harkov, dedicat drepturilor omului „Stupeni 2009”, Marele Premiu al festivalului filmului patriotic ,,Kinotur” din or. Jitomir, dedicat celei de a 115-cea aniversări din ziua de naştere a regizorului Alexandr Dovjenko.

http://www.info-prim.md/?x=1788&y=39631

mercoledì 29 giugno 2011

MENZIONI SPECIALI

- ARRIVEDERCI di Veleriu Jereghi, Moldavia 2008

  Sinossi: La vita difficile di due fratellini, un bambino e una bambina, rimasti soli nella campagna moldava. Non hanno un padre e la loro madre è emigrata in Italia per guadagnare i soldi per la sopravvivenza. Un film metaforico e poetico che ha in sé tristezza ed ottimismo.
 Motivazione:Un film di spessore che dà prova di una poetica ben definita e profonda. Per aver saputo rappresentare il dramma di chi vive privato dell'infanzia, in toni apparentemente prosaici ma raffinati e toccanti, ricchi di poesia e speranza. Un film che fa "toccare con mano" la realtà di cui è l'immagine, che elimina la distanza di spazio e la differenza di lingua e cultura.

http://www.giroma.it/girocultura/appuntamenti/algidus-art-film-festival-ecco-i-vincitori-dell%27edizione-2011-%281%29.aspx

giovedì 16 giugno 2011

PREMIO ALGIDUS – 1°CONCORSO INTERNAZIONALE DEL MEDIO E CORTOMETRAGGIO
 
CANDIDATI alla MASCHERA D’ARGENTO
MIGLIOR CORTOMETRAGGIO
  ARRIVEDERCI - Valeriu Jereghi  


http://www.algidusfestival.com/film-finalisti-2011/?nid=1167963  ------------------------------------------
Filmul "Arrivederci" din nou la Roma,Bercetto si Parma.                                                          
Prima difuzare va avea loc la ROMA, in data de 23 iunie , incepind cu orele 18.00 la Nuovo Cinema Aquila din via l'Aquila 86.    Intrare gratis.

Aici info. si blogul care l-am facut special pentru filmul "Arrivederci" in 2009.

http://arrivedercimamma.blogspot.com

Aici opiniile unora care l-au vazut:
http://arrivedercimamma.blogspot.com/search?updated-min=2009-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&updated-max=2010-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&max-results=29

Dupa film:
http://www.youtube.com/user/ASSOMOLDAVE#p/u/49/cU5XalR9Bww
http://www.youtube.com/user/ASSOMOLDAVE#p/u/48/I7swfyrDrio

Aici Youtube di V.Jereghi:
http://www.youtube.com/user/ValeriuJereghi

Aici foto:
https://picasaweb.google.com/assomoldave/FILM_ARRIVEDERCI_VALERIU_JEREGHI

mercoledì 15 giugno 2011

 Moldova

In Moldova the high unemployment rate and poverty constantly impact on the migration phenomenon, increasing the number of people seeking for a job. One-quarter of the economically active population of Moldova is working abroad, and labour is the main reason for migration for 83 per cent of females and 91 per cent of males.
Italy is the second destination country, with 114.900 Moldavian immigrants. Romania instead is the main transition country. The majority of migrants come from district towns or villages, areas with the highest concentration of poor, where migration has been an important poverty coping mechanism.
Main effect of migration is the constantly increasing number of children left without parental care.
177.000 school-age Moldavian children live with one or both parents abroad; 37 per cent have 10-15 years old. In all, 40 per cent of rural children between the ages of 10 and 15 have parents abroad compared with 33 per cent of urban children.
Especially in towns and villages, long parents’ absence has significantly negative effects on the development of children left behind. Moreover, family members who remain in Moldova to take care of children suffer from insufficient number of social workers who help families to gain access to the necessary services. These families are poor and vulnerable without any psychological and social support. Moreover, even though remittances sent by migrants are a positive outcome of migration – remittences amounted to one third of Moldova’s GDP and surpass $ 1 billion mark according to the balance of payments compiled by the National Bank of Moldova – the longer term effects on children left behind are very poor. Without training and planning on how to invest money, remittances have short term effect at family level, only concerning consumes.
http://www.childrenleftbehind.eu/?page_id=588

Depresie, migrene, gastrite, diabet şi sinucidere: iată “Sindromul Italia” (VIDEO).

Potrivit UNICEF, ȋn România există 350.000 de copii lăsaţi acasă, ȋn grija bunicilor sau altor persoane, chiar străine familiei de origine, de părinţii plecaţi la muncă ȋn străinătate. Numărul lor echivalează cu 7% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă ȋntre 0 şi 18 ani, potrivit aceleaşi surse. Efectele depărtării de părinţi sunt devastatoare pentru copiii lăsaţi ȋn ţară: migrene, dureri de stomac, depresie, ȋn unele cazuri chiar diabet- simptome cărora medicii şi psihologii le-au dat deja un nume: “Sindromul Italia”.

126.000 de “orfani ai emigraţiei”
157.000 de minori au doar tatăl plecat peste graniţă, ȋn timp ce 67.000 au rămas fără mamă, plecată la muncă. Mai mult de o treime dintre copiii luaţi ȋn calcul de ONG-uri, mai precis 126.000, au ambii părinţii la muncă ȋn străinătate.
Numărul copiilor care au trăit cel puţin o perioadă din viaţa lor fără unul sau ambii părinţi emigranţi se ridică la 400.000. Ceea ce ȋnseamnă că, din 5.000.000 de minori români, cel puţin 750.000 au avut de suferit de pe urma plecării părinţilor la muncă ȋn Occident.
Efecte devastatoare
Efectele asupra copiilor rămaşi ȋn România sunt, deseori, devastatoare. Fiii emigranţilor au parte de o suferinţă emoţională şi psihologică -care depinde mult şi de mediul ȋn care sunt lăsaţi, dar şi de boli fizice care pot avea consecinţe grave peste ani.
Un reportaj Pro Tv a evidenţiat principalele boli de care suferă “orfanii emigraţiei”- cum au fost numiţi copiii lăsaţi de părinţii plecaţi să muncească. O serie de simptome pe care medicii şi psihologii le-au numit deja “sindromul Italia”: “pe langa depresie, şcolarii mici sau adolescenţii sunt chinuiţi de boli de stomac, migrene fără leac, gastrite, gastroduodenite şi boli severe, cum ar fi diabetul zaharat”. Mulţi psihologi vorbesc deja despre "sindromul Italia": o mâhnire permanenta, asociata cu dureri fizice cronice. Formele de anxietate, depresie, concentrare deficitară şi comportament impulsiv duc automat, la un randament tot mai scăzut la şcoală.

De dorul părinţilor, ȋşi doresc să moară.
Psihologii susţin că “80% dintre copiii lăsaţi ȋn grija rudelor se ȋmbolnăvesc grav, pur şi simplu de dorul părinţilor. Depresia neobservată ȋi poate face pe ȋnsinguraţi să-şi dorească moartea.

"Am avut un băieţel de 12 ani cu tentativă de suicid, cu o bunică stresată şi copilul mi-a spus printre lacrimi că: "nu vreau nimic, vreau să fiu sărac, dar să vina mama acasă". A fost sfâşietor", spune Mihaela Ghircoias, psiholog la Spitalul de Copii Sfanta Maria ȋn faţa telecamerelor de la Pro Tv.
Nu toţi copiii care ȋncearcă să ȋşi ia viaţa sunt salvaţi la timp: Răzvan Suculiuc, de 10 ani, din judeţul Iaşi, era cel mai bun elev la ȋnvăţătură, din clasa lui. De dorul mamei plecate ȋn Italia, ȋntr-o bună zi, s-a suit pe un scaun şi s-a spânzurat de o grindă. Din păcate, nu este singurul caz.

Problemă europeană
Pentru a combate fenomenul şi a da o mână de ajutor familiilor despărţite, au fost demarate mai multe proiecte, atât la nivel european, cât şi la nivel local. In martie 2011 a avut loc, la Bruxelles, conferinţa “Children left behind”, care a dat voce mai multor asociaţii şi ONG-uri care se ocupă de ani de zile cu monitorizarea situaţiilor şi intervenţii ȋn cazurile cele mai dramatice.
“Te iubeşte mama” via Skype
In Italia, una din cele mai importante organizaţii este “L’Albero della Vita”, care colaborează şi cu instituţii din România, sau Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi.
O altă iniţiativă recentă este cea a Silviei Dumitrache, care prin proiectul “Te iubeşte mama” ȋşi propune să creeze o punte de legătură “via internet”, ȋntre mamele din Italia şi copiii lor din România, prin diferite programe de video-conferinţă, de tipul “Skype”.
Personajul ales să reprezinte proiectul “Te iubeşte mama” este Narcis Iulian Ianău, tânărul adolescent care a cucerit inimile telespectatorilor  din ţară cu vocea sa, participând la un cunoscut concurs naţional. Narcis trăieşte de 9 ani departe de mama sa, plecată la muncă ȋn Italia.
“Mi-a fost greu să trăiesc fără mama alături de mine, dar trebuie să trăieşti cu gândul că te iubeşte şi că a plecat acolo să ȋţi facă un viitor”, a spus Narcis, ca mesaj pentru copiii aflaţi ȋn situaţia sa.
Miruna Căjvăneanu
http://www.gazetaromaneasca.com/observator/38-prim-plan/1134-depresie-migrene-gastrite-diabet-i-sinucidere-iat-sindromul-italia-video.html

sabato 4 giugno 2011

Astăzi a fost lansat proiectul “Abordarea efectelor negative ale migraţiei asupra minorilor şi familiilor rămase în ţară”.

 La eveniment au participat dl Sergiu Sainciuc viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, dna Germana Viglietta, şeful Unităţii de Afaceri Internaţionale al Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei, E.S. dl Stefano de Leo, Ambasadorul Italiei în ţara noastră, dna Irina Todorova, coordonator Program Prevenire şi Protecţie, Misiunea OIM în Moldova, etc.
Proiectul este parte a Programului tematic de cooperare cu ţările terţe în domeniile migraţiei şi azilului, finanţat de Comisia Europeană şi co-finanţat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei. Bugetul proiectului este de 2 milioane de Euro (33.789.800 MDL), acoperind activităţi implementate pe o durată de 2 ani (2011 – 2012).

În alocuţiunea rostită, dl Sergiu Sainciuc a menţionat că dificultăţile economice continue duc la emigrarea constantă a forţei de muncă din Republica Moldova spre pieţele străine. În rezultat, mii de copii moldoveni rămân acasă singuri, crescând fără susţinere emoţională şi supraveghere din partea părinţilor. Luând în consideraţie faptul că Italia este una din principalele ţări de destinaţie pentru migranţii moldoveni, numărul cărora este de circa 105 000, autorităţile Italiei şi ale Republicii Moldova au decis să-şi unească eforturile în scopul unei gestionări mai bune a fluxurilor migraţionale pentru asigurarea bunăstării tuturor - a migranţilor şi familiilor lor, dar şi a societăţii în general.

Activităţile proiectului ţintesc atât necesităţile copiilor, tinerilor şi familiilor social vulnerabile din Moldova, rămase fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi peste hotare, cât şi migranţii moldoveni cu reşedinţa în Italia, prin dezvoltarea sistemului informaţional cu privire la protecţia copilului, consolidarea capacităţilor a 7 centre socio-educaţionale pentru copiii rămaşi fără îngrijire, prin activităţi de consiliere on-line şi vizite de studiu a operatorilor sociali în Italia.
De asemenea, vor fi promovarte oportunităţile de angajare pentru tinerii din Moldova, prin cursuri de instruire profesională şi suport în iniţierea afacerilor mici şi mijlocii. Se va desfăşura campanii de sensibilizare a migranţilor moldoveni şi a cetăţenilor italieni privind impactul migraţiei asupra legăturilor familiale, prin difuzarea înregistrării piesei de teatru “Oameni ai nimănui” în patru regiuni ale Italiei, cu prezenţă sporită a migranţilor moldoveni. Se va oferi  protecţie şi asistenţă individualizată pentru copiii şi familiile rămase fără îngrijire în Moldova de către migranţii moldoveni

Proiectul va fi implementat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei – Direcţia Generală de  Imigraţie, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova –   Direcţia Protecţia a Familiei şi Drepturilor Copilului, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Moldova.                                    
          
Activităţile din cadrul proiectului vor fi coordinate prin stabilirea unui Comitet Tehnic Inter-Instituţional, care pe lângă implementatori va include încă trei parteneri:Asociaţia Municipalităţilor Italiene (A.N.C.I.), “Assomoldave” –Asociaţia Diasporei Moldoveneşti în Italia şi “A.M.I.C.I.” Asociaţia Moldo – Italiană pentru Cooperare şi Integrare.
Această iniţiativa este rezultatul unui parteneriat strâns dintre Guvernul Italiei şi Republicii Moldova atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova, care are drept scop gestionarea mai bună a fluxurilor migraţionale. În Republica Moldova, acţiunea se va conforma obiectivelor fixate în Strategiile Naţionale în domeniile dezvoltării, ocupării forţei de muncă, serviciilor sociale şi protecţiei copilului, precum şi obiectivelor Politicii Europene de Vecinătate (PEV).
 ------------------------------------------------


PROGRAMUL-PILOT
DE ATRAGERE A REMITENŢELOR ÎN ECONOMIE „PARE 1+1”

PENTRU ANII 2010-2012

Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012 este aprobat prin HG Nr. 972 din 18.10.2010, fiind destinat lucrătorilor migraţi sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii.
Lucrătorul migrant este persoana care munceşte într-o ţară a cărei cetăţean nu este.
Ruda de gradul I a migrantului poate fi soţ/soţie, părinţi/înfietori, fii/fiice.
GRUP ŢINTĂ:
Lucrători migraţi sau rude de gradul întâi, care dispun de o întreprindere în faza de lansare ori dezvoltare, cu un capital social integral privat, înregistrate în una din următoarele forme organizatorico-juridice:
  1. Întreprindere individuală/Întreprinzător individual;
  2. Societate cu răspundere limitată;
  3. Gospodărie Ţărănească (de fermier);
  4. Cooperativa de producere;
  5. Cooperativa de întreprinzător.
CRITERII DE ELIGIBILITATE:
  1. cetăţean al Republicii Moldova;
  2. lucrător migrant din Republica Moldova sau rudă de gradul I – beneficiar de remitenţe;
  3. intenţionează să lanseze o afacere proprie în Republica Moldova sau să dezvolte afacerea existentă;
  4. dispune de capital propriu, provenit din remitenţe şi poate confirma prin  prezentarea documentelor justificative, provenienţa mijloacelor financiare.
  5. în cazul în care costul total al proiectului investiţional propus spre finanţare,  depăşeşte suma de 400 000 lei, solicitantul va demonstra că dispune de surse financiare alternative necesare finanţării integrale a Proiectului confirmate prin: i) certificat de confirmare a veniturilor; ii) contract de muncă; iii) contract de intenţie; iv) scrisoare de confirmare.
ACTIVITĂŢI NEELIGIBILE
  1. importul de mărfuri, cu excepţia echipamentului de producţie şi materiei prime;
  2. comerţul sub orice formă;
  3. fiduciare şi de asigurări;
  4. fonduri de investiţii;
  5. bancare, de microfinanţare, alte activităţi financiare;
  6. schimb valutar şi lombard;
  7. jocuri de noroc;
  8. achiziţia bunurilor imobiliare;
  9. servicii în alimentaţia publică prestate în municipiile Chişinău şi Bălţi;
  10. servicii de imigrare sub orice formă;
  11. servicii notariale, juridice şi de avocat.
DOSARUL solicitantului va fi depus la ODIMM într-o mapă cu şină într-un exemplar şi, la etapa de înscriere, va conţine următoarele documente:
DOCUMENTE CARE JUSTIFICĂ ELIGIBILITATEA LA PROGRAM
  1. Copia buletinului de identitate;
  2. Copia autentificată sau originalul contractului de muncă din străinătate a migrantului (după caz). Va fi prezentată traducerea documentelor;
  3. Documente justificative privind provenienţa banilor din remitenţe: contract de muncă; certificat de confirmare a salariului/veniturilor, extras din conturi bancare; copiile dispoziţiilor de transfer bancar. Va fi prezentată traducerea documentelor;
  4. Documente care identifică legătura de rudenie dintre migrant şi solicitantul de Program:  buletin de identitate, certificat de căsătorie, certificat de naştere (după caz).
DOCUMENTE NECESARE A FI COMPLETATE PENTRU PARTICIPARE LA PROGRAM
  1. Formularul de participare la Program descarcă;
  2. Nota de concept a proiectului/afacerii descarcă;
  3. Cererea de participare la instruire:
    a) Persoana fizică;
    b) Întreprindere;
  4. Declaraţia pe propria răspundere privind provenienţa sumelor de bani din remitenţe, semnată şi datată de beneficiar:
    a) Persoană fizică;
    b) Întreprindere;
    După acceptarea dosarului, pentru a deveni participant la Program, solicitantul va plăti 50 % din preţul costurilor de instruire antreprenorială.

    Pentru participare la COMPONENTA III – „Finanţarea afacerii / regula 1+1” dosarul solicitantului va fi completat suplimentar cu următoarele documente:
DOCUMENTE AFERENTE ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE
  1. Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice (original);
  2. Documente de constituire (statutul, actul de constituire, decizia de fondare, după caz);
  3. Copia buletinului de identitate al administratorului şi fondatorilor;
  4. Copia actelor ce confirmă dreptul la proprietate sau Contractul de arendă al încăperii/terenului agricol ori altor bunuri în baza cărora întreprinderea activează/va activa (după caz);
  5. Copia Licenţei şi/sau Autorizaţiei (după caz);
  6. Copia Rapoartelor financiare pentru ultimele două perioade de activitate (după caz);
  7. Certificat de la Inspectoratul Fiscal privind lipsa datoriei faţă de bugetul public naţional (original, după caz);
  8. Certificatul eliberat de bancă cu privire la contul bancar;
  9. Business-planul.
DOCUMENTE NECESARE A FI PREZENTARE E PENTRU PARTICIPARE LA COMPONENTA
„FINANŢARE / REGULA 1+1”
  1. Cererea de finanţare (formular-tip) descarcă;
  2. Formularul analitic al întreprinderii (formular-tip) descarcă;
  3. Declaraţia pe propria răspundere privind provenienţa sumelor de bani din remitenţe, semnată şi datată de beneficiar descarcă;
  4. Declaraţie pe proprie răspundere privind eficienţa activităţii antreprenoriale descarcă;
    Pentru a fi admis la componenta FINANŢARE, solicitantul va prezenta:
  5. Certificatul de participare la cursurile de instruire din cadrul Programului (după caz).
Pentru mai multă informaţie referitor la Programul-pilot „PARE 1+1” descarcă.
HG nr. 972 din 18.10.2010 cu privire la Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012 descarcă.
http://www.odimm.md/pare.htm

venerdì 3 giugno 2011

 
Conducerea UE şi cea a Italiei, în mod special, sunt îngrijorate de efectele negative ale migraţiei asupra minorilor şi a familiilor rămase în R.Moldova. Pentru abordarea problemelor lor, la Chişinău a fost lansat un proiect care prevede o amplă campanie de informare asupra efectelor migraţiei, recensământul copiilor rămaşi acasă fără îngrijire părintească şi asistenţă socială individuală  atât pentru copiii şi familiile de aici, cât şi pentru migranţii aflaţi în Italia. Proiectul are valoarea de 2 milioane de euro (aproape 34 milioane
Prezent la lansarea proectului, E. S. Stefano de Leo, ambasadorul Italiei în Moldova, a declarat că ţara sa este gazdă pentru cca 600000 de cetăţeni moldoveni şi că zilnic, Ambasada Italiei la Chişinău eliberează 250  de vize pentru alţi concetăţeni ai noştri, care pleacă în vizită, la muncă sau în turism.
Tatiana Nogailâc (foto), preşedintă a Asociaţiei Diasporei Moldoveneşti în Italia «Assomoldave», spune că deocamdată sensibilizarea migranţilor moldoveni şi a cetăţenilor italieni cu privire la drama migraţiei şi efectele acestui fenomen asupra legăturilor familiale s-a făcut sporadic, ultima încercare de acest fel fiind demonstrarea filmului «Arrivederci».
«Am organizat la Roma prezentarea acestui film despre doi copii rămaşi acasă singuri, după ce mama a plecat în Italia. Au venit vreo 300 de moldoveni, dar şi oficialităţi municipale italiene. Într-un final moldovenii s-au împărţit în două tabere, s-au certat între ei şi au plecat înapoi pe căi răzleţe. Cineva a zis că este adevărat ceea ce au văzut, altcineva – că  i-am făcut de râs în faţa italienilor. Dar asta e realitatea: Moldova nu înseamnă doar Chişinău. Moldova mai  înseamnă sate cu case acoperite cu ardezie, cu cimitire în mijlocul satului, fântâni lângă veceuri. În Moldova se pare că supravieţuieşte doar cel care are pe cineva care munceşte în străinătate. Coletul de peste hotare e simbolul bucuriei satului moldovenesc».
Tatiana spune că ar fi foarte utile materialele tipărite, broşurile, care să-i îndrume pe migranţi în situaţii dificile, care i-ar putea ajuta să afle unde se pot adresa exact pentru consiliere juridică şi psihologică. «Proiectul prevede asistenţă juridică, fiindcă avocaţii costă scump; dar trebuie şi să-i susţinem psihologic, pentru că foarte multe femei nu îşi văd copiii ani de zile, dar în Italia ele lucrează cu bolnavi de alzheimer, parkinson, alienaţi mental… ele pur şi simplu înnebunesc».
Între timp Tatiana Nogailâc e convinsă că efectele acestui exod se vor simţi pe deplin mult mai târziu, fiindcă se pierd valorile, se întrerupe dialogul. «Când te întorci de acolo, rudele de cele mai dese ori te privesc ca pe o eventuală sursă financiară. Nu te întreabă cum te simţi, ce mai faci… se uită la ce cadouri ai adus. Dar cei mai răniţi sunt copiii…Eu mi-am lăsat copilul pentru 2 ani doar, dar el îmi reproşează şi până în prezent: «De ce m-ai lepădat?» şi nu vrea nici să audă acum de Moldova».
Potrivit statisticilor neoficiale, în RM peste 170 000 copii minori ai migranţilor cresc în grija doar a unui părinte, a rudelor sau chiar a persoanelor terţe.
Şefa Direcţiei Protecţie a Familiei şi Drepturilor Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu, spune că, în sfârşit, graţie acestui proiect vor fi identificaţi toţi aceşti copii, se vor crea 7 centre socio-educaţionale pentru copiii rămaşi fără îngrijire, cu asistenţă şi protecţie individualizată pentru ei şi familiile lor.


Liuba Lupaşco, ŞSAJ
http://www.zdg.md/social/dupa-arrivederci-avocati-si-psihologi